Cum trăim mai mult și sănătos? Studii, cercetări și consiliere științifică de la profesori și doctori renumiți, la Conferința Internațională de Longevitate și Gerontologie

Studii, cercetări și consiliere științifică de la profesori și doctori renumiți, la Conferința Internațională de Longevitate și Gerontologie

Cea de a patra ediție a conferinței din programul Longevity a adus în fața comunității de specialiști din România informații despre cele mai noi rezultate ale cercetărilor din domeniul longevității. Cei mai importanți cercetători în această ramură a științei au împărtășit participanților la conferință cele mai recente descoperiri care ne ajută să avem o viață mai lungă și mai sănătoasă.

Poate cel mai important eveniment științific din domeniul longevității, conferința organizată pe 29 martie, de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, în parteneriat cu Societatea Română de Medicină a Stilului de Viață, sub auspiciile Lifestyle Medicine Global Alliance, a reunit medici și cercetători care își aduc contribuția la studiul și practica clinică pentru o longevitate activă.

Reprezentanți de top ai celor mai mari centre din lume cu preocupare în domeniul longevității au  prezentat rezultatele unor cercetări actuale legate de cauzele îmbătrânii, managementul clinic al vârstei, epigenetica, serviciile medicale disponibile în prevenția îmbătrânirii și controlul longevității prin medicina stilului de viață.

Astfel, Senatul Științific a adus în fața specialiștilor și ai celor preocupați de longevitate date medicale și științifice despre progrese recente în managementul îmbătrânirii, prin personalitățile care au fost speakeri ai evenimentului:

• Profesor Guillermo Lopez Lluch, Profesor de Biologie Celulară la Universitatea Pablo de Olavide din Sevilla, Spania;
• Profesor Andrea Maier, Co-director al Centrului pentru Longevitate Sănătății, Universitatea Națională din Singapore;
• Profesor Gabriel Prada, Șeful Disciplinei de Geriatrie și Gerontologie, UMF Carol Davila;
• Univ. Dr. Ovidiu Peneș, Doctor în științe medicale, specializat în age management;
• Radu Băila, Membru al Colegiului American de Medicina Stilului de Viață.

Tematica conferinței și subiectele abordate au privit:

• Importanța sănătății mitocondriale și a antioxidanților în lupta împotriva îmbătrânirii;
• Biomarkerii îmbătrânirii și despre cum aceștia pot fi utilizați pentru a separa vârsta cronologică de cea biologică;
• Programe și politice de sănătate publică care se concentrează pe creșterea speranței de viață;
• Conceptul de „Health Longevity Medicine” și optimizarea speranței de viață prin urmărirea și optimizarea proceselor îmbătrânirii pe toată perioada vieții;
• Deficitul de vitamine la vârstnici și legătura dintre vitamina B12 și Alzheimer sau alte afecțiuni neurodegenerative;
• Genomica și folosirea ei pentru a prezice profiluri pentru îmbătrânire, cancer sau răspuns imunitar;
• Managementul stresului și prelungirea vieții.

 

În concluzie, Conferința Internațională de Longevitate și Gerontologie a evidențiat progrese semnificative în managementul îmbătrânirii și a subliniat importanța adoptării unei abordări proactive și prevenirea bolilor și a altor probleme de sănătate legate de vârstă. Cei șase piloni ai medicinei stilului de viață sunt alimentele integrale, dieta predominant pe bază de plante, activitatea fizică, somnul reparator, gestionarea stresului, evitarea substanțelor riscante și conexiunile sociale pozitive.

Lupta împotriva îmbătrânirii prin coenzima Q10

Profesorul Guillermo Lopez Lluch, din cadrul departamentului de Biologie Celulară al Universității Pablo de Olavide din Sevilla, Spania a vorbit despre importanța sănătății mitocondriale și a antioxidanților în lupta împotriva îmbătrânirii. Omul de știință a susținut că nivelul de coenzimă Q10 din sânge este strâns legat de nivelul de exercițiu fizic practicat de o persoană, dar diferă între tineri și vârstnici. În plus, nivelul coenzimei Q10 din sânge este strâns legat de funcția cognitivă și de capacitățile executorii ale unei persoane. Cercetările atestă fără dubiu că oamenii cu un nivel scăzut al coenzimei Q10 în sânge manifestă o depreciere a funcției cognitive și o diminuare a capacităților executorii. În toate bolile degenerative, inclusiv Alzheimer, se constată o leziune la nivelul celulelor endoteliale. Ca răspuns la o întrebare din sesiunea de Q&A, Profesorul Lopez Lluch a recomandat o doză zilnică de 100 de miligrame de coenzimă Q10, dar avertizează împotriva folosirii pilulelor uscate, deoarece acestea nu funcționează. De asemenea, el a subliniat importanța administrării coenzimei Q10 într-un mod adecvat și personalizat, deoarece unii oameni răspund mai bine decât alții la aceeași doză și mod de administrare.

Când încep să ne îmbătrânească organele interne

Andrea Maier, Co-director al Centrului pentru Longevitate Sănătății, Universitatea Națională din Singapore a vorbit despre biomarkerii îmbătrânirii și despre cum aceștia pot fi utilizați pentru a separa vârsta cronologică de cea biologică. Maier a subliniat cât ar fi de important să cunoaștem vârsta organelor noastre interne mai ales că performanța organelor interne începe să scadă de la 20 de ani, iar acest proces continuă pe tot parcursul vieții, cu o curbă semnificativă în a doua parte a vieții.

Maier a mai spus că Singapore și-a propus să crească speranța de viață cu 3 ani în următorul deceniu, iar pentru a atinge acest obiectiv, există programe care se concentrează pe dimensiunea preclinică, pe cea clinică, pe practică și politicile de sănătatea publică. Health Longevity Medicine înseamnă optimizarea speranței de viață prin targetarea proceselor îmbătrânirii pe toată perioada vieții. Din acest motiv, niciun om nu se află vreodată la o vârstă nepotrivită pentru a se interesa și a beneficia de această ramură a preocupărilor medicale.

Medicina longevității sănătății, noua abordare privind creșterea speranței de viață

Maier a explicat că procesele care țin de îmbătrânire se derulează în corpul nostru pe toată perioada vieții și că ar trebui să ne preocupe acest lucru indiferent de vârsta pe care o avem. Astfel, a definit acest lucru ca fiind „Health Longevity Medicine” (Medicina Longevității Sănătății) și se referă la optimizarea speranței de viață prin targetarea proceselor îmbătrânirii pe toată perioada vieții. Aceasta este o abordare care vizează prevenirea sau amânarea bolilor cronice și a altor afecțiuni legate de vârstă, precum și creșterea calității vieții în general.

Deficitul de vitamine duce la declin cognitiv și alte afecțiuni grave

Profesorul Gabriel Prada, Șeful Disciplinei de Geriatrie și Gerontologie, UMF Carol Davila, certificat cu cel mai înalt grad profesional în domeniul geriatriei și gerontologiei, s-a concentrat pe gestionarea tulburărilor nutriționale și a deficitelor vitaminice în cadrul fenomenului de îmbătrânire. Acesta a subliniat că vârstnicii sunt predispuși la deficite vitaminice, ceea ce poate contribui la o serie de probleme de sănătate, cum ar fi osteoporoza sau anemia. Prada a subliniat importanța unei diete echilibrate și a recomandat ca vârstnicii să reducă consumul de acizi grași saturați și colesterol și să crească consumul zilnic de fibre. Un alt aspect important menționat de Prada a fost legat de creșterea necesarului de vitamina D la persoanele peste 70 de ani. De asemenea, acesta a evidențiat beneficiile dietelor mediteraneene și nordice asupra sănătății, inclusiv în prevenirea și întârzierea disfuncțiilor cognitive.

Prof. Gabriel Prada a evidențiat importanța gestionării tulburărilor de nutriție și a deficiențelor de vitamine la vârstnici. Odată cu creșterea speranței de viață, persoanele în vârstă sunt mai predispuse la deficiențe de vitamine, la reducerea masei osoase și musculare și la creșterea țesutului adipos. Pe măsură ce metabolismul încetinește odată cu vârsta, nevoile de energie ale vârstnicilor scad, iar aceștia trebuie să-și reducă aportul de acizi grași saturați și colesterol, crescând în același timp aportul zilnic de fibre.

 

Prof. Prada mai sugerează că o dietă mediteraneană, care include fructe și legume proaspete cu uleiuri vegetale care nu conțin grăsimi saturate, poate ajuta la prevenirea disfuncțiilor cognitive, în timp ce o dietă nordică poate reduce riscul de sindrom metabolic. În plus, până la 18% dintre persoanele din instituțiile de îngrijire pe termen lung nu au un aport nutrițional suficient. Deficiențele de vitamina B6, B1 și B12 sunt, de asemenea, frecvente la vârstnici. Alcoolul poate cauza și menține deficitul de vitamina B1, iar tratamentul anti-acid pentru refluxul gastric poate crește riscul de deficiență de vitamina B12.  Mai mult, pacienții peste 65 de ani cu deficit de vitamina B12 pot prezenta simptome clinice și semne de boală chiar dacă nivelul vitaminei din organism este normal conform standardelor actuale.

Legătura între vitamina B12 și Alzheimer

Deși nu există dovezi că deficitul de B12 cauzează Alzheimer sau alte forme de demență, studiile au arătat că administrarea acestei vitamine încetinește declinul cognitiv cauzat de Alzheimer. Semnele deficienței de B12 sunt similare cu unele manifestări ale demenței, cum ar fi probleme de memorie, apatie și tulburări de comportament.

Suntem mai aproape de înțelegerea predispozițiilor genetice pentru boli

Pornind de la cuvintele președintelui american Bill Clinton,  Ovidiu Peneș, Doctor în științe medicale, specializat în age management a afirmat că deși în acest moment genomul uman este cunoscut în totalitate, cunoaștem cu alte cuvinte cum a fost scrisă cartea vieții, întrebarea care se pune este cum să interpretăm aceste informații, cum putem citi această carte.

În prezent, variațiile genetice pot fi analizate pentru a influența susceptibilitatea bolii, progresia bolii, răspunsul terapeutic și reacțiile adverse la medicamente. Genomica poate fi folosită pentru a prezice profiluri pentru îmbătrânire, cancer sau răspuns imunitar.

 

Polimorfismele, care sunt mici diferențe în codul genetic, fac diferența între indivizi. Genomul uman conține peste 4 milioane de polimorfisme, iar studiile au investigat legătura dintre anumite polimorfisme și dezvoltarea unor patologii specifice. Prin urmare, înțelegerea polimorfismului genetic este esențială în dezvoltarea terapiilor personalizate de management al vârstei.

Peste 75% din persoanele care vin la un control au probleme legate de stres

Dr. Radu Băila, Membru al Colegiului American de Medicina Stilului de Viață, a discutat despre managementul stresului prin prisma medicinei stilului de viață. Peste 75% dintre pacienții din țările occidentale care vizitează medicii primari au probleme legate de stres. Există o legătură recunoscută între depresie și stres. Accentul ar trebui să se pună pe „durata de sănătate” a unei persoane, nu doar pe anii pe care îi trăiește. Un stil de viață sănătos poate adăuga 12-14 ani la viața cuiva.

Bine de știut

• Stilul de viață nesănătos provoacă dereglarea microbiomului, modificări epigenetice și stres celular și daune care duc la inflamație. Stresul poate fi gestionat prin înțelegerea impactului său asupra sănătății și luând măsuri pentru combaterea acestuia.
• Inactivitatea, cofeina și poluarea luminoasă pe timp de noapte contribuie în mod important la managementul deficitar al somnului. Stresul și activitatea fizică sunt legate și chiar și 10 minute de exerciții fizice pot îmbunătăți nivelul de energie și pot reduce stările negative.
• O dietă bogată în legume cu frunze verzi este asociată cu un risc mai scăzut de apariție a bolii Alzheimer.

 

Mai multe informații despre subiectele abordate în cadrul Conferinței Internaționale de Longevitate și Gerontologie se găsesc în înregistrarea integrală a evenimentului: