Rezultate surprinzătoare ale primului studiu post-pandemie Covid-19, în rândul vârstnicilor. Femeile, mai predispuse la boală decât bărbații

Concluziile studiului ”Evaluarea stării fizico-emoționale, post-pandemie, în rândul seniorilor din România” au fost prezentate, astăzi, în cadrul unei Mese Rotunde, la care au participat medici, academicieni, specialiști în gerontologie și reprezentanți ai instituțiilor publice din cadrul Guvernului, precum și ONG-uri și asociații, implicate în activități care sprijină îmbătrânirea activă.

Printre invitați s-au numărat: Cristian Vasilcoiu – Secretar de Stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Doina Pârcălabu – Secretar de Stat, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Iulian Stănescu – cercetator, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română, Dr. Marius Geantă – Prședinte Centrul pentru Inovație în Medicină.

Studiul a fost realizat în parteneriat cu Asociația ”Institutul pentru Îmbătrânire Activă” și Centrul Medical Dr. Furtună Dan, de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), în perioada aprilie-mai 2022, pe un eșantion de 1200 de respondenți, rezidenți în România, atât în mediul urban, cât și rural, cu vârste de 50+. Marja de eroare este de +/- 2,8%.

”Prin acest studiu ne-am propus evaluarea stării socio-emoționale și de sănătate a vârstnicilor, precum și obținerea unor date despre accesul acestora la servicii medicale și la servicii media de informare, în timpul pandemiei Covid 19. Studiul este valoros prin unicitatea sa, fiind singurul studiu certificat despre evaluarea efectelor pandemiei în rândul seniorilor, dar și prin valoarea datelor obținute, care pot fi utilizate în dezvoltarea unor proiecte noi sau generarea unor politici publice pentru seniori”, a declarat Lăcrămioara Frăsineanu, Manager de Proiect, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu.

CONCLUZIILE STUDIULUI

• Gradul de afectare cu Covid 19, în funcție de gen, prin modul de infectare, forma dezvoltată și recuperarea după boală.

Concluzii:

1. Femeile au fost mai predispuse la prima infecție decât barbații (82% față de 79%), dar recurența bolii a fost mai mare la bărbați.
2. Boala a avut o prevalență mai mare în rândul cardiacilor, decât în rândul vârstnicilor cu alte boli cronice (38% dintre femeile cu boli cronice erau cardiace spre deosebire de 8%, în rândul femeilor supraponderale). Acest lucru evidentiază că bolile cardiace au cel mai mare risc la complicații.
3. În mare parte, simptomatologia a fost aceeași, atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, mai puțin pierderea gustului și a mirosului, care au apărut cu 5 procente mai mult în rândul bărbaților.
4. Între pacienții care au manifestat forme severe ale bolii, prevalența a fost mai mare cu 3% în rândul femeilor.

• Tendința de a consuma antibiotice fără recomandarea medicului

Concluzie: 69% dintre vârstnici nu iau antibiotice fără prescripție medicală, iar în cazul unei probleme medicale, 82% preferă consultul medical în vederea unei prescripții medicale.

• Accesul la servicii medicale și îngrijire

Concluzie: Vârstnicii au continuat să mearga la medic în timpul pandemiei, au luat tratament pentru bolile cronice și au recoltat analize. 37% au mers la medic de 2-3 ori pe an, iar 17% nu au mers deloc.

• Dinamica relațiilor interumane în pandemie

Concluzie: Pentru 18% dintre vârstnici, izolarea a fost principala schimbare produsă de pandemie, iar 20% au continuat să se întâlnească cu prietenii, de câteva ori pe lună.

• Gradul de afectare psihică, în functie de gen

Concluzie: La nivel emoțional, mai puțin de jumătate dintre seniori nu au fost afectați de pandemie.  40% dintre bărbați și 37% dintre femei au fost foarte puțin afectați de pandemie și un procent egal de 7% s-au declarat foarte afectați de pandemie.

• Creșterea abuzurilor asupra persoanelor de vârsta a treia în perioada pandemiei

Concluzie: 1. Persoanele de vârsta a treia s-au simțit discriminate sau marginalizate (în proporție de 10% dintre respondenți) de către medici (24%), din cauza izolării (22%), prin restricții (19%), prin ostilitatea celor din jur (5%), în mod verbal (4%) și din cauza lipsei de acces la medic (3%).

2. 2% din numărul total de respondenți au declarat că au fost agresați verbal, în timp ce 93% au declarat ca nu s-au confruntat cu astfel de situații.
3. În egală măsură, respectiv 40% dintre persoanele de vârsta a treia au considerat că unele dintre măsurile impuse de autorități au fost corecte și necesare iar altele discriminatorii, iar 39% au considerat că majoritatea au fost corecte și necesare. Doar 14% au considerat că măsurile respective au fost în majoritatea lor discriminatorii și/sau abuzive.

• Adaptarea la schimbările impuse de pandemia de COVID 19, în privința accesului la servicii și produse de consum

Concluzii:

1. În privința imposibilității sau a limitării accesării serviciilor de plăți casnice, 62% dintre respondenți nu au avut dificultăți, iar 12% nu au avut nevoie să efectueze astfel de operațiuni. Restul de 26% au avut dificultăți în relația cu medicii și spitalele, facturile la utilități, impozitele, administrația locală sau alte facturi.
2. În mod similar, 76% dintre respondenți nu au întâmpinat lipsuri în ce privește lipsa produselor de igienă, lipsa medicamentelor sau a alimentelor. 24% dintre respondenți au semnalat lipsuri, în primul rând ale produselor medicale, apoi ale celor alimentare sau de igienă.
3. Legat de schimbările produse de pandemia de COVID 19 în viața persoanelor de vârsta a treia, 45 % dintre persoanele chestionate le-au identificat în planul distanțării sociale sau izolării (18%), al sănătății (10%), al fricii (6%) și în procente mai mici al stresului, problemelor financiare sau restricțiilor. Cu toate acestea, 55% dintre respondenți fie nu au sesizat schimbări sau nu le-au putut identifica.

• Vulnerabilitatea financiară în perioada pandemiei COVID-19

Concluzii:

1. 59% dintre respondenți au declarat că nu sunt angajați.
2. 35% au considerat că lucrul la distanță le-a influențat în bine câstigurile.
3. Aproape echivalent, 47% dintre vârstnici au declarat că starea financiară actuală s-a înrăutățit, comparativ cu cea de dinaintea izbucnirii pandemiei de COVID19, iar 49% că a rămas la fel.

• Calitatea vieții sociale și consumul cultural în rândul persoanelor de vârsta a treia pe perioada pandemiei

Concluzii:

1. Principalele nevoi sociale/culturale resimțite în perioada pandemiei au fost timpul petrecut cu familia, copiii, nepoții (51%), evenimentele familiale (41%) și socializarea cu prietenii (37%).
2. 47% dintre respondenți s-au întâlnit cu prietenii mai rar în timpul pandemiei.
3. Locul cel mai des frecventat de persoanele de vârsta a treia a fost magazinul sau piața (37%).
4. 96% dintre respondenți nu s-au implicat în activități de voluntariat.
5. 56% dintre respondenți nu au mai participat la un eveniment cultural în ultimii 4 ani.

• Relația cu instituțiile statului

Concluzie:  50% dintre participanți au considerat că modul în care statul a gestionat această criză a fost unul bun, iar 45% cred că statul a comunicat eficient cu populația.

• Accesul la mijloace media de informare

Concluzie: Cel mai utilizat canal media de către seniori rămane TV. 94% dintre respondenți utilizează TV, 37 % utilizează și radio, 28% internet. 

• Încrederea în mijloace media de informare

Concluzie: Televiziunea conferă încredere ridicată în rândul seniorilor. 94% la sută dintre seniori prefeă TV, în timp ce doar 20% din respondenți se informează din social media. În ceea ce privește social media, femeile acceseaza mai mult social media cu 7 procente față de bărbați. Procentele scad considerabil în functie de grupa de vârstă, 27 % din categoria 50-65 ani accesează rețele de socializare, în timp ce doar 6% din categoria 65+ accesează social media.